Bună, eu sunt Edi, am 7 ani şi sunt un copil destul de energic, autism infantil cu tulburare hiperkinetică şi deficit de atenţie, spun ei, întârziere pe partea de limbaj. Nu o să povestesc cât este de dificilă şi costisitoare recuperarea, ci sper să vă înveselesc cu reuşitele mele.
Nu mi-a fost uşor să învăţ din cauza deficitului de atenţie, dar am învăţat foarte multe. Am plecat de la un nivel mic, mi se spunea că nu se ştie dacă mă voi face bine şi cu ajutorul prietenilor şi cu încă puţină muncă este posibil să ajung la nivelul unui copil normal.

Număr până la 20, în engleză până la 10, şi recunosc cifrele, încep sa vorbesc în propoziţii ce conţin 3 cuvinte, ştiu foarte multe cuvinte acum, chiar de uneori nu le pronunţ cum trebuie. Recunosc aproape toate literele şi pe unele dintre ele pot să le scriu. Pot memora poezii şi am participat la serbări unde am avut şi poezii de 12 strofe.

Lumea mă consider simpatic şi mi se spune des că par un copil normal, asta dacă nu stai prea mult cu mine căci trebuie să ai condiţie fizică.
Dar tot ce ştiu se datorează prietenilor mei cu care am făcut terapie şi celor care an de an au redirecţionat bănuţi pentru recuperarea mea. Aş dori să vă mulţumesc pentru contribuţia voastră în recuperarea mea.

Încă mai am de lucru, mai ales că nu mă pot concentra şi uneori nu mă pot controla. De exemplu, dacă ai o codiţă şi îţi fluturi părul în faţa mea este posibil să îmi înfig mâinile în părul tău chiar dacă nu te cunosc (sper că nu s-a supărat preotul). Dacă mi se spune să fac linişte voi repeta şi un minut: “şşş, linişte!”. Unii pot înţelege, dar alţii nu.
În afară de astea sunt foarte prietenos şi te aştept să ne jucăm, doar dacă nu eşti un copil mic pentru că mi-ar fi teamă de tine.
Vă mulţumesc mult pentru ajutor!
Edi
P.S.: Vă ţin la curent cu poveşti amuzante (dacă vreţi)